Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru (SE) GRUPA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru (SE) GRUPA.

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855

... prin urmare ne pogorâm în cabină ca să adormim în plăcuta legănare a valurilor alinate. A două zi, 26 noiembrie, marea se tulbură din nou chiar pe la ora când toți așteaptă dejunul cu nerăbdare. Pe loc simptomele bolii de mare se manifestă din nou printre pasageri, găsind stomacurile lor deșarte, și aceștia, sărmanii! departe de a se pune la masă pentru ca să-și potoale luptele stomacului, se grăbesc a se pune în paturi. Ziua trece cu destulă monotonie pentru dânșii și ora prânzului sună fără a-i decide să se scoale pentru ca să reînnoiască laudele de ieri. Unii gem pe toate tonurile gamei suferinței; alții sunt furioși că nu pot să ia parte la ... că au să fie obligați de a o plăti, iar majoritatea doarme dusă pentru ca să adeverească proverbul francez: qui dort, dine. Cerul se acoperă treptat cu nori suri, care se tot întunecă; vântul devine tot mai tare și mai rece cu cât ne apropiem de Crimeea; vaporul are spasme și înaintează plecându-se, ridicându-se, culcându- ...

 

Duiliu Zamfirescu - Harpista

... Duiliu Zamfirescu - Harpista Harpista de Duiliu Zamfirescu Orgia se sfârșise... ieșeau grupe glumețe De capete aprinse, de ostenite fețe, Mergând să se întinză sub cerul cel senin, Beți unii de câștiguri, iar alții beți de vin. În umeda tavernă abia mai rămăsese Câțiva bețivi de fructe ce ... plângă, pierduți pe negre perne, În nopți de carnaval...? Cu ochii stinși de vițiu, cu sufletul de rele, Cu gându-n cercetare cătând cum să se-nșele, Își dau sudoarea frunții pe cărțile murdare Ș-apoi câștigătorul o dă pe-o sărutare. Călin, iubit de soartă și iubitor de vin, Venise ... vrea ochii; el ochii ei îi vrea! - Ascultă-mă, fetițo, stai, cântă-ncetinel: Ai ochi limpezi ca vinul și-mbătător ca el. Vin vechi, asta se știe... - Dă-mi ochii să-i sărut; Îți dau trei bani... Sau cere cât vrei. – Cât ai cerut? Ea tace. Gându-o duce, în ... Primesc – ea zice iute – primesc trei gologani... De ce nu pot a-ți vinde și zilele-mi pe bani? ........................................................... Și când se duce-acasă, cu ziua dimpreună, De candela madonei atârnă o cunună, Apoi ușor se ...

 

Vasile Alecsandri - Concertul în luncă

... lăcrimioare . Vine cimbrul de la câmpuri cu fetica de la vie, Nufărul din baltă vine întristat, fără soție, Și cât el apare galben, oacheșele viorele Se retrag de el departe, râzând vesel între ele. În poiană mai vin încă elegante floricele, Unele-n condurii doamnei și-n rochiți de rândunele , Altele ... de soare, rândunele,-oaspeți de casă. Mierle vii șuierătoare, cucul plin de îngâmfare, Gaița ce imitează orice sunete bizare, Stigleți, presuri, macalendri ce prin tufe se alungă Și duioase turturele cu dor lung, cu jale lungă. Iată, vin și gândăceii în hlamide smălțuite; Iată grieri, iată fluturi cu-aripioare pudruite, Și ... limpidea rouă din a florilor potire, Șoptind florilor în taină blânde șoapte de iubire. Dar, tăcere!... Sus pe-un frasin un lin freamăt se aude!... Toți rămân în așteptare. Cântăreața-ncet prelude. Vântul tace, frunza deasă stă în aer neclintită... Sub o pânză de lumină lunca pare adormită. În ... Și tot crește mai sonoră, mai plăcută, mai frumoasă, Pân' ce umple-ntreaga luncă de-o vibrare-armonioasă. Gânditoare și tăcută luna-n cale-i se oprește, Sufletul cu voluptate în estaz adânc plutește, Și se ...

 

Mihai Eminescu - Pustnicul (Eminescu)

... esal; Sub a perdelei umbră scutitoare, Ce de trădarea mândrului cristal Al marilor oglinzi te scapă sigur, Când vrei s-observi cum grupe se configur. Deci după o perdea! Pe-o moale sofă Alene șade-un înger de copil. În păru-i negru-o roșie garofă, În ochi albaștri ... Cuprinde-un mijloc mlădiet-gentil, Ce lin se-ndoaie parc-ar sta să culce Sub evantaliu-i ce plutește dulce. Un înger, da! aripa doar se cade Pe a ei umeri albi ca neaua, goi, Spre-a fi un îngeraș precum se cade. Ș-apoi ce bine-i ca s-o credeți voi! Cine-ar ghici vodată cum că șade Un demon crud în suflet de noroi ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

... un neguțitor de postav. Si cu toate aceste, nu numai că ea îndestulează pe fieștecare zi sute de stomacuri, dar apoi totodată din sânul ei se umplu sute și mii de sticle mari ce se împrăștie în lume. Ea este îngrădită cu ostrețe de lemn și are în stânga un loc ce se numește grădină, iar în dreapta un șopron lung ce se cheamă galerie. Amândouă aceste locuri sunt menite spre a sluji de primblare persoanelor care fac cura. În adevăr e un spectacol foarte curios ... opt ceasuri, în care vreme muzica cântă necontenit tot soiul de arii vesele; și cu cât razele soarelui se mai încălzesc, cu atât fețele bolnavilor se mai înseninează. Zâmbetul se ivește pe buzele lor; șăgile veselitoare zboară în văzduh; cavalerii și damele se formează în grupe, și convorbirile se fac mai interesante. Atunci încep criticile între deosebitele cete; un soi de război spiritual naște pretutindeni, și locul primblării dinaintea fântânii este un adevărat câmp ... uciși de săgețile sarcasmului. Însă, o! ticăloșie omenească! Vine o vreme, un minut, unde fieștecare luptaș din acel război, până și cel mai mare erou, se vede silit a părăsi câmpul gloriei și a se face nevăzut ca un fugar... Grupele

 

Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848

... de împotrivire și de apărare. Unul dintre membrii acelui consiliu propuse a merge cu țăranii devale, pe malul Bistriței și a se aținea la capra podului de la Răpciune pentru a opri trecerea dușmanului; un al doilea, unindu-se cu acest plan, adăugă cu prudență că ar fi destul de nimerit să se dărâme chiar podul. Un al treilea, mai fantezist, opină de a se înainta până pe culmea Dealului Doamnei și acolo de a așeza pușcași prin copacii de pe marginile drumului, pentru a ploua ... bumba, bumba, bumba, ha! Planul lui Mehmed-aga, deși expus astfel într-un mod original, păru cel mai cuminte și fu adoptat în unanimitate. Deci se ordonă pregătirile necesare pentru retragerea pe a doua zi la schitul Hangului, iar spre paza nopții se așezară sentinele pe la diferite locuri învecinate cu casa, se trimiseră zece pușcași călări la capătul podului de la Răpciune și se împărți merinde la oamenii adunați în curte. Acum noaptea se lățise ca un văl negru cusut cu diamanturi; o lună plină poleia valurile Bistriței și îmbrăcase munții cu o draperie fantastică de lumină. Românii aprinseseră ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... și prezentării dramatice a persoanelor și întâmplărilor. Dl Ibrăileanu deosebește aceste metode sub numirile: analiză și creație. Cuvântul creație nu-l mulțumește, dar se hotărăște pentru el fiindcă e cunoscut și familiar. Analiza ajută creația, zice d-sa; cei doi termeni nu se opun radical unul altuia. Pe mine, cuvântul creație mă mulțumește cu deosebire, fiindcă obișnuit analiștii nu izbutesc să justifice pretenția lor de a imagina ... rareori tipurile principale dintr-un roman rămân în minte atât de conturate ca cele secundare, și explică aceasta prin însăși mulțimea imaginilor în care ni se prezintă figurile principale. Această mulțime însăși împiedică, zice dl Ibrăileanu, să se formeze o imagine cuprinzătoare. La fel se întâmplă în viață: Această infirmitate, crede dl Ibrăileanu, e generală. Sunt tineri care, spre nenorocirea lor, țin mai bine minte figura bărbierului decât pe a ... secundare. Alți oameni însă, din contră, sunt fericiți sau suferă de imaginile vizuale multe și tari, care alternează în mintea lor fără a se concura și a se reduce una pe alta. Imaginea cuprinzătoare de care vorbește dl Ibrăileanu nu poate fi, cred, decât o schemă, clară, dar fără viață plastică, deși, probabil ...

 

Mihai Eminescu - Ec%C3%B2

... albelor nopții regine, Sau cum din zilele poetic june A idealului iese minune. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează, Se-ndoaie talia-i în albă haină Parcă-i o tÄ›midă a nopții taină. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele ... și stele În ciuda mea taine îmi spun ­ Ah! cum le-aș smulge pe toate Să fac din ele cununi. În codru o creangă se-ndoaie, O poartă prin frunze, și-n prag Un chip cu ochi mari se ivește ­ Ah! cum mi-ar putea fi de drag. Un murmur feeric dezmiardă voios A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată ... ieșind dintr-a stâncilor colți Le împle cu mii de tablouri.        Lumina-i de-argint        În nouri s-a frânt Și se-ncheagă prin naltele dome        Fantome. În hainele albe de neguri de-argint Și creții de roze purpure, Și părul pe frunte cu stele e prins ... Ca visuri strecor, Ducând înstelata lor viață        Prin ceață. Un șuier în noapte, prin codri, un vânt, Un freamăt ­ și totul dispare... Și nori ...

 

Mihai Eminescu - Eco

... albelor nopții regine, Sau cum din zilele poetic june A idealului iese minune. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează, Se-ndoaie talia-i în albă haină Parcă-i o tÄ›midă a nopții taină. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele ... și stele În ciuda mea taine îmi spun ­ Ah! cum le-aș smulge pe toate Să fac din ele cununi. În codru o creangă se-ndoaie, O poartă prin frunze, și-n prag Un chip cu ochi mari se ivește ­ Ah! cum mi-ar putea fi de drag. Un murmur feeric dezmiardă voios A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată ... ieșind dintr-a stâncilor colți Le împle cu mii de tablouri.        Lumina-i de-argint        În nouri s-a frânt Și se-ncheagă prin naltele dome        Fantome. În hainele albe de neguri de-argint Și creții de roze purpure, Și părul pe frunte cu stele e prins ... Ca visuri strecor, Ducând înstelata lor viață        Prin ceață. Un șuier în noapte, prin codri, un vânt, Un freamăt ­ și totul dispare... Și nori ...

 

Mihai Eminescu - Iconostas și Fragmentarium

... punga cu restul în buzunar. — Nu-ți las banii ceilalți . . . dă-mi cei cincisprezece, căci sunt ai mei. Levy nu răspunse un cuvânt . El se uită la mucul de lumânare fix și neclintit, apoi trase saltarul de la masa veche, neagră și negeluită , se uită la lumină, pe care-n vremea număratului o împinsese2 - ntr-o parte . . . — Nu-ți las banii, zise Ruben cu glas mai tare 3 ... ș-am plâns nopți întregi, mi-am întors picioarele la căp[ătâi *] pentru Hagar — ș' acum nu vrei să-mi dai prețul întreg ? Bătrânul se uita ciudat. Lampa era pe stinse. — Lumina se stinge, zise Ruben, pîn' a nu se stinge lumina, numără-mi banii.. . Levy scoase un cuțit din sertar și juca cu ascuțișul lui în lumina lampei. Lumina pâlpâia mai tare. — Ți ... Tânărul se răsturnă cu scaun cu tot și sângele-i curgea șiroi pe podeaua acoperită înadins cu mult năsip. Aurul lui căzuse la pământ și se 'mprăștiase prin balta de sânge . Nepreocupat de cel tânăr, Levy culegea galben cu galben, îi curățea de sânge și năsip și-i punea în punga ... ...

 

Vasile Alecsandri - Un salon din Iași

... luat în râs, și de-atunci... ROCHIA DE CREP (în parte, zâmbind) : Și de atunci, draga mea, îți pare rău și faci morală altora (sculându-se) : Pardon; mă duc să zic seara bună doamnei B. care a sosit. (Se închină rochiei de catifea și se îndreaptă către ușa unui salon lăturalnic unde se întâlnește cu un aghiotant strălucitor sub uniforma sa aurită.) AGHIOTANTUL: Sărut mâna, verișoară; ești frumoasă în astă seară ca o zână! Vrei să jucăm cel ... contradans?... Primesc cu mare mulțumire. (Făcând loc pe canapea.) Pune-te lângă mine, că am să-ți vorbesc multe. AGHIOTANTUL (în parte) : Am pățit-o. (Se pune pe canapea, fără voie, și în vreme ce Rochia de catifea îi înșiră o mulțime de vorbe măgulitoare, el se posomorăște cu atât mai mult că zărește mai departe pe verișoara lui, care, ochindu-l cu coada ochiului, se face că ascultă cu multă plăcere complimentele ce-i adresează D. Lângă ușa salonului, bărbatul își mănâncă o mustață și aruncă asupra lui D. fulgerătoare ... o închipuire fără seamăn pe lume! Acea floare însuflețită se apropia de dânsul, ...

 

   Următoarele >>>